A venit primăvara și în grădina mea

Una din ocupațiile mele preferate este să fotografiez flori, în special cele care îmi înveselesc grădina sau casa. Bineînțeles că și anul acesta, cum s-au arătat primele semne de primăvara și au apărut cele dintâi floricele, cum am ieșit și eu în grădină cu aparatul de fotografiat. Nu mă pricep eu să fac poze artistice, nici să le editez, nici aparatul nu mă ajută foarte mult, dar totuși, cred că florile sunt frumoase oricum, așa că vi le arăt și vouă. 🙂

Cu ce altceva să încep decât cu… vestitorii primăverii, ghioceii:

Apoi toporașii, care au apărut de nicăieri și s-au răspândit peste tot prin grădină:

Urmează primulele (care am auzit că se mai numesc și mielușei) și brândușele – e primul lor an și sunt cam timide, dar sigur se vor mai ”dezgheța” până anul viitor. :))

Și narcisele, preferatele mele (oare puteți ghici de ce? :))

Abia aștept ca lalelele să-și scoată căpșoarele la lumină și pomii să se umple de flori… Sigur că voi ”imortaliza” și aceste minunății și poate le voi publica pe blog într-un episod viitor de frumusețe. 🙂 Până atunci, vă doresc tuturor o primăvară împodobită cu lumină, culoare și tot ce este mai frumos!

Advertisements

A început încă un an…

Nu e chiar la început anul 2016… dar abia acum am descoperit acest cântec special. 🙂 Totuși, e destul de proaspăt acest an și poate încă ne mai întrebăm ce ne va aduce. Vom avea parte de bucurie sau de tristețe? Ne va fi cerul senin sau acoperit de nori? Vom aduna amintiri frumoase sau clipe grele pe care am vrea să le uităm?

Dar oricum va fi acest an, un lucru știm sigur: toate sunt în mâna lui Dumnezeu! El ne cunoaște viitorul, și cum să nu-l cunoască – doar El îl și pregătește pentru noi. Cum ne va fi viitorul… depinde de alegerile noastre, dar și de cât de mult ne încredem în Dumnezeu și apelăm la ajutorul Lui. Să nu uităm că El, Tatăl nostru ceresc, este întotdeauna onorat de cererile noastre, chiar dacă uneori nu ne răspunde cum am vrea noi, pentru că El știe că n-ar fi așa cel mai bine pentru noi.

Să pășim cu încredere înainte, așteptând ce este mai bun de la 2016 și de la Dumnezeu care ne-a mai dăruit încă un an! 🙂

Copiii ne colorează viața

children-in-the-rainE o primăvară capricioasă, soarele se arată cu destul de multă zgârcenie… dar și ce bucurie mă cuprinde când îl văd și îl simt din plin! 🙂 Acum privesc pe fereastră la cerul înnorat și ploaia măruntă care cade ușor… și mă gândesc că n-ar strica un pic de veselie, ca să îmi mai coloreze ziua gri. Și vreau să aduc un zâmbet pe chipul celor ce citesc, cu ce altceva, decât cu vorbe de duh copilărești? Eu zic că sunt cea mai pură formă de distracție. :))

La clasa a II-a, învățătoarea le prezenta o problemă elevilor:
”Să spunem că doisprezece oi sunt pe pășune și șase dintre ele sar gardul să intre în staul. Câte oi au mai rămas pe pășune?”
”Niciuna”, a răspuns micul Robert.
”Niciuna? Robert, nu știi lecția la aritmetică!”
”Doamna învățătoare, nu știți ce fac oile? Când una sare, toate sar!”

La școala duminicală, copiii învățau cum Dumnezeu a creat lumea și ființele umane. Micul Johnny a ascultat cu atenție relatarea despre crearea Evei din una dintre coastele lui Adam. Peste câteva zile, mama l-a găsit stând întins în pat și l-a întrebat:
”Johnny, ce-ai pățit, ești bolnav?”
Johnny a răspuns:
”Mă doare într-o parte. Cred că voi avea o soție!”

Un băiețel de șase ani îi tot povestea învățătoarei lui despre bebelușul care urma să se nască în familia lui.
Într-o zi, mama l-a chemat ca să simtă mișcările copilașului nenăscut. Băiețelul a fost tare impresionat, dar nu a spus nimic și a încetat să-i mai pomenească învățătoarei acest subiect.
Învățătoarea l-a întrebat într-un final:
”Tommy, ce s-a mai întâmplat cu frățiorul sau surioara ta?”
Tommy a izbucnit în lacrimi, spunând:
”Cred că mama l-a mâncat pe bebeluș!”

(Sursă imagine: Written by Meredith)

Adă, Doamne, primăvara!

Prima dată când am auzit această melodie… m-a impresionat foarte mult, mai ales că mă simțeam ”cu sufletul înghețat”, cum îi spun și versurile. M-a ajutat să sper din nou, că oricât de grea ar fi viața și de oricât îngheț sufletesc aș avea parte, Dumnezeu poate să readucă lumina și căldura în viața mea!

A venit primăvara și pe la noi, chiar dacă e destul de capricioasă… dar oare în inimile noastre este primăvară sau stăpânește încă gerul iernii? Fie ca Dumnezeu să ne dea din nou dor de cele sfinte și putere să iubim… iar în sufletul nostru să fie o eternă primăvară!