Povești și strategii

Azi vreau să vorbesc despre un coleg de la fosta companie, care nu a fost cu mine în echipă, dar a avut biroul lângă al meu ceva timp. Cred că el m-a determinat să fac o listă de colegi, cărora să le trimit săptămânal o poveste cu tâlc, când a zis că îi plac poveștile. De aici a pornit o întreagă “poveste”, dacă pot să îi zic tot așa. 😁 Unii colegi au zis că le citesc copiilor și că aș putea să public o carte pentru copii. A rămas ideea în faza de proiect, că nu știu dacă am dreptul să public povești preluate, poate atunci când voi compune eu unele. Făceam și din astea în școala generală, la orele de compunere, deci există speranță. 😎😁

Mergeam odată cu viteză pe culoarul de lângă birouri și am dat de colegul respectiv în calea mea. Am crezut că s-a pus intenționat așa, m-am uitat o dată fioros și apoi l-am ocolit rapid. Ca mai târziu să aflu că nici măcar nu-și amintește de fază, că în niciun caz nu a fost cu intenție. 😂 Deci câteodată e mai bine să întreb, chiar niște lucruri banale, decât să rămân cu o impresie greșită.

Și ce am mai aflat de la el, destul de recent… că nu vorbește direct cu fetele, ci că se așează ca la un fel de masă de strategie când îi place o fată. Mă rog, când îi plăcea, că e pe cale să se însoare, sper că nu mai face din astea. 🤣 Și atunci mi s-a aprins un beculeț, era cam ce trăiam eu în momentele acelea. Din păcate pentru el, “strategul” respectiv nu mă cunoștea din copilărie și nu știa că eu am o plăcere de-a dreptul “diabolică”, aș putea spune, să stric jocurile băieților.

A apărut unul într-o tabără cu o sticlă de apă și stropea fetele. Toate fugeau pe acolo țipând, numai eu m-am repezit la el: “Dă mă sticla aia încoace!”

Apoi, ce le-a trecut lor prin cap, să ne boteze în râu. 😂 A ajuns și la mine o trupă serioasă, dar eu n-aveam chef, așa că i-am și tras una primului care s-a apropiat. Le-a pierit și lor cheful atunci, deși puteau foarte bine să mă ia pe sus. 😂

No și uite așa, dacă ei continuă cu jocurile până la adânci bătrâneți, eu nu pot rezista și dau in mintea lor, doar ca să le stric jocul. 😜😂 Ce rezolv cu asta? Păi doar mă păzesc pe mine, lor nu știu dacă le este de folos cu ceva. Sper să învețe o lecție și să nu mai facă la fel în viitor. Numai că oamenii nu se schimbă atât de ușor, și cu atât mai puțin se schimbă ca vreau eu sau consider eu că așa e bine. Ce să mai zic, fac și eu ce pot și ce mă taie capul ăsta obosit de atâta programare. 😂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s