Să încheiem cu bine anul :)

Repede, repede, să vă arăt ce am mai lucrat, că până la anul fac pauză. Trebuie să se mai și odihnească artistul :))

O cutie în formă de inimioară pentru o prietenă care iubește trandafirii roșii:

IMG_2958

Un suport pentru șervețele nu putea să lipsească nici din această colecție 🙂

IMG_2966

De mai mult timp mi-am dorit să realizez o lucrare în stil ”patchwork” și acest ceas mi-a oferit ocazia:

IMG_2994_1

Un cuier care va sta la loc de cinste în casa unei familii:

IMG_2974_1

Și un tocător decorat cu gândul la primăvară 🙂

IMG_3005

Și acum să ne pregătim pentru sărbători, pentru că sunt foarte aproape. ”Cutiuța muzicală” – așa am denumit această lucrare, pentru că la fiecare sărbătoare a nașterii Mântuitorului ne bucurăm cântând și ascultând colinde în cinstea Lui.

IMG_3052_1

O coroniță veselă pe care am atârnat-o la geamul camerei mele, ca să mă salute în fiecare zi 🙂

IMG_3101_1

Și în premieră am decorat niște globuri, vă invit să le admirați față-verso 🙂

IMG_3137IMG_3123IMG_3134IMG_3132

Multă pace și bucurie vă doresc în acest sezon, să vă fie cei dragi aproape și lumina nașterii lui Hristos să vă înnobileze viața!

Toamna se numără… operele :)

V-a fost dor de lucrările mele? N-am mai postat de câteva luni bune 🙂 Nu am mai lucrat prea mult în ultima vreme, că parcă au intrat zilele în sac, timpul zboară tot mai repede, sau mi se pare mie? Dar oricum, mă străduiesc, ca să am cu ce să mă laud :))

Încep cu o cutie pentru pliculețele de ceai, care va trona în bucătăria mea, după ce schimb mobila 🙂

IMG_2591_1

Apoi vă prezint două tăvi pentru servire, cu aceeași formă, dar cu înfățișări diferite: una vintage și una rustică.

IMG_2583_1IMG_2853

Ca să ne aducem puțin aminte de vară, am pregătit un ceas pe care au înflorit macii 🙂

IMG_2748

Iar acum să ne gândim la toamnă, anotimpul cel mai bogat în roade, cu un ghiveci pentru flori împodobit cu bogățiile toamnei:

IMG_2531

Și de ce să nu visăm puțin și la primăvară? 🙂

IMG_2540

Dar până va veni primăvara, ne pregătim încet-încet de sărbători:

IMG_2934IMG_2751

Acestea fiind spuse, vă doresc o toamnă bogată și însorită mai departe!

Cea mai iubită păpușă

susiesdollA fost odată o fetiţă pe nume Susie. Era o fetiță foarte frumoasă şi avea o colecţie impresionantă de păpuşi. Tatăl ei călătorea în interes de serviciu în toată lumea şi de doisprezece ani îi aducea păpuşi în dar. Pe rafturile din dormitorul fetiței se aflau păpuşi de pe toate continentele, care cântau, dansau și aveau multe alte trăsături uimitoare.

Într-o zi, tatăl său l-a invitat la ei acasă pe un coleg de serviciu. În timpul cinei, acesta a întrebat-o pe Susie despre colecţia ei de păpuşi. După ce au mâncat, Susie l-a luat de mână şi i-a arătat minunăţiile de păpuşi. Bărbatul a rămas foarte impresionat, iar după un tur prin colecţia fabuloasă, el a întrebat-o pe fetiţă:
”Susie, cu atâtea păpuşi frumoase în jurul tău, cu siguranţă una dintre ele este preferata ta. Care este aceasta?”

Fără să ezite un moment, Susie s-a îndreptat spre o cutie veche cu jucării şi a început să scotocească prin ea. De pe fundul cutiei a scos una dintre cele mai ponosite păpuşi pe care le-ai putea vedea vreodată. Chiar dacă mai avea doar câteva fire de păr în cap şi hainele foarte murdare şi vechi, Susie i-a întins bărbatului păpuşa şi i-a spus:
”Ea este preferata mea.”

Omul a rămas surprins şi a întrebat-o:
”De ce aceasta, când ai atâtea păpuşi noi şi frumoase?”
Susie i-a răspuns hotărâtă:
”Dacă eu nu o iubesc, nimeni nu o va iubi!”

Dumnezeu te iubeşte aşa cum îşi iubea Susie păpuşa. Dumnezeu te iubeşte necondiționat, nu pentru ceea ce faci, ci pentru ceea ce eşti. Nu trebuie să câştigi dragostea lui Dumnezeu. El te iubeşte pentru că eşti făptura Lui deosebită în Hristos.

(Autor: Roger E. Shepherd
Sursă imagine: do512.com)

Noroi și stele

starsUn tânăr soldat s-a căsătorit și și-a dus soția cu el în unitatea plasată în deșertul Californiei. Din momentul în care a ajuns acolo, ei i-a displăcut complet acel loc. Temperatura era insuportabilă, nisipul era spulberat peste tot și singurii lor vecini erau indienii care locuiau în satul cel mai apropiat.

Cel mai rău era însă faptul că era singură, pentru că soțul ei era plecat mai tot timpul. Într-un final, i-a scris mamei sale:
“Urăsc locul ăsta! Vreau să vin acasă!”

Mama sa i-a răspuns cu următoarele cuvinte:
“Doi prizonieri priveau printre zăbrele. Unul vedea noroi, altul vedea stele…”

Tânăra soție a înțeles mesajul și s-a hotărât să caute propriile stele. A început să învețe tot ce se putea despre deșert, limba indienilor, folclorul și tradițiile lor. A ajuns atât de preocupată de munca sa, încât a scris o carte care a avut un succes enorm.

Nu deșertul, nici indienii, ci schimbarea atitudinii sale a transformat o experiență mizerabilă într-una plină de satisfacții.

(Autor: necunoscut
Sursă imagine: Blogul Bisericii Baptiste Harul Valdemoro)