O mică aventură

A fost cam liniște în concediu și, după o săptămână, deja mă plictiseam, aveam nevoie de puțină adrenalină. Și numai bine s-a nimerit că am mers duminică la alt lac, Wörthersee, și nepoții s-au băgat la un gen de ski nautic, nu știu cum să-i zic 😜 Deși n-aveam costum de baie, n-am rezistat tentației și m-am băgat și eu la a doua tură, cu nepoata cea mai tânară, care a avut curaj să mai încerce o dată. Nu vă arăt filmulețul, să mă vedeți cum mă lupt cu valurile 😂 Oricum e prea lung, dar vă asigur că n-am căzut în apă. Am rămas cu ceva dureri de cap de la cât am sărit în aer, în colacul acela uriaș, și am fost trântită la loc în apă. Dar m-am ținut bine de mânere, de parcă viața mea depindea de colac 😂 Și i-am zis doamnei, care a condus șalupa, că a fost totul “really cool” și că putea conduce mai repede din partea mea 😂

Înainte să pun niște poze, vreau să vă mai povestesc o întâmplare hazlie. Domișoara inginer a fost facută repetentă de un copil de 7 ani 😂 În germana mea stâlcită, am reușit să schimb câteva vorbe cu cei trei băieței ai nepoatei mele și încă doi din vecini. Unul dintre vecini m-a întrebat câți ani am. Și dacă eu am fost interesată dacă el merge la școală sau e home-schooled, m-a întrebat și el ce fac eu. I-am zis că lucrez și că am terminat școala de la 24 de ani. Și atunci s-a mirat:
“Dar a trebuit să repeți vreun an, sau de ce ai facut atâta școală?” 😂
Acestea fiind zise, vă las să vă bucurați de aventura noastră pe lac 😁

Noi perle… de ale băieților

Sigur nu vă mai amintiți de colegul meu de la școala duminicală, am scris demult despre el. Dacă doriți să recitiți ce zicea când era mic, uitați aici:
https://gandurideprimavara.wordpress.com/2015/05/15/copiii-spun-lucruri-traznite-partea-iii/

Noi doi eram mereu personajele principale la toate scenetele, eram cumva cei mai buni actori. Acum el locuiește în Austria, dar mai vine să-și viziteze rudele din România și de fiecare dată avem parte de un adevărat spectacol de teatru. :)) Între timp s-a apucat de scris poezii, așa că vine în fața bisericii mereu cu alte și alte momente: recită poezii scrise de el sau de alții, predică, dar tot ce face este realizat în modul cel mai teatral cu putință. Am zis la un moment dat că ar trebui să facem turnee amândoi, eu pe stand-up comedy și el pe teatru 🙂

Între timp s-a întors din Germania un vechi prieten tot din biserică, de asemenea amic cu cel de mai sus. Acesta e cu ”loviturile” scurte și la obiect, sau nu știu cum să le zic. De exemplu, a avut ceva probleme cu niște țigani și toată situația a rezumat-o în câteva cuvinte: ”Ooof, frații mei bruneți!” El e blond, apropo :)) Cu altă ocazie, în loc să spună că e obosit, a zis ceva mai plastic: ”Mi s-au muiat cocenii.” Iar când eu m-am zăpăcit puțin cu ocazia morții mamei și am crezut despre el mai multe decât trebuia, mi-a trântit-o și mie: ”Rupe filmul, Narcisa, că nu sunt interesat, mi-am găsit altă fată!”.

A tot amânat să-mi spună asta, a crezut că mă jignește, dar a aflat după aceea de la mine că putea să mă ”jignească” de la bun început, că eu sunt obișnuită cu apucăturile băieților și chiar am preluat multe de la ei. În prima fază nu mi-a picat bine ”lovitura” și m-am enervat, mai ales că nu mi-a aplicat-o direct, ci prin doi intermediari: sora lui și nepoata mea, care sunt prietene. Dar apoi am început să râd de penibilul situației: ia uite ce mesaj mi-a transmis prin ”telefonul fără fir”, să rup filmul 😀 Mă și vedeam luând o rolă de film și făcând-o bucăți de nervi, sunt în stare :))

Și ca să nu mă las mai prejos, mai ales că acum îl consider ca pe fratele de vârsta mea pe care nu l-am avut niciodată, (semănăm la figură, la apucături, pasiuni, uneori și la modul de a ne îmbrăca, chiar vocile și modul de a vorbi ne seamănă), i-am întors-o: ”Eu am rupt filmul, tu fă bine și sparge tiparele, lasă fetele nepotrivite cu care ai avut până acum de a face și ia-ți una mai de Doamne-ajută!” Dacă tot e vorba de distrugere, apăi distrugere în masă să fie 😀 Și în caz că nu reușește singur să spargă tiparele, m-am oferit să îl ajut, ca o soră bună ce sunt. I-am sugerat-o pe o prietenă care de ani de zile îmi face aceleași faze ca și el: nu îmi răspunde la mesaje când nu are chef de mine, și are o față copilăroasă și haioasă la fel ca el, de îmi vine să râd și când stă serioasă. Și nu mai dau detalii, se potrivesc ei în multe aspecte. Nu m-am mai ocupat de ”match-making” până acum, cred că e prima și ultima dată, dar dacă amândoi vor, eu chiar cred că i-am nimerit 😉

Și acum să închei cu perla unui băiețel scump pe care l-am cunoscut de curând: mi-a spus ”Ghiocel” în loc de Narcisa. 🙂 Mi-am mai auzit diverse nume de floare până acum, dar toate au fost feminine. Cred că m-a simțit copilul ce ”băiețoi” sunt, chiar dacă nu arăt 🙂

Ce trăsnăi mai zic copiii

1030C-300x420-mm-64-culori-Fetita-cu-pisica-in-brate-copyFetița de 4 ani și-a întrebat mama:
– Putem să cumpărăm o pisicuță?
– Sunt alergică la pisici, a răspuns mama. Nu pot locui în aceeași casă cu ele.
– Păi… ai putea dormi afară – a găsit fetița repede soluția.

Băiețelul de 6 ani avea o dilemă:
– De ce încearcă mereu oamenii răi să conducă?
– Pentru că vor să preia controlul și să facă ei toate regulile, i-a răspuns tatăl.
– Daaa? De ce nu se fac mame atunci?

Mama s-a așezat alături de fetița de 3 ani, care se distra cu păpușile ei și căsuța în care locuiau.
– Eu ce păpușă pot fi? a întrebat mama.
– Aia care spală vasele, i-a răspuns prompt fetița.

Cei doi copii nu erau gata de plecare și tatăl și-a pierdut răbdarea. A strigat la ei:
– Hai, copii, mai repede, deja am întârziat!
– Ar fi trebuit să strigi la noi mai devreme, i-a răspuns cel mic.

(Sursă imagine: topgoblen.ro)

 

Peripeții școlare

kids-clubÎnvățătoarea l-a întrebat pe un băiețel din clasa I:
– Câți ani are tatăl tău?
– Șase ani, a răspuns micul elev.
– Șase ani? Cum e posibil așa ceva?
– Simplu, a devenit tată când m-am născut eu!

Profesoara de geografie i-a spus Mariei să meargă la hartă și să arate America de Nord.
– Aici e, doamna profesoară, a răspuns Maria arătând pe hartă.
– Foarte bine, Maria! Acum, răspundeți la următoarea întrebare: cine a descoperit America?
– Maria! au răspuns elevii cu convingere.

Profesoara i-a făcut observație unui elev:
– Claudiu, compunerea ta despre animalul tău de companie este indentică cu cea a fratelui tău. Ai copiat-o de la el?
– Nu, doamna profesoară! Este vorba despre același câine!

Harold era un elev foarte neastâmpărat, care vorbea mereu neîntrebat. Profesoara l-a certat într-o zi și i-a zis:
– Harold, cum se numește acea persoană care vorbește și când nu ascultă nimeni?
– Profesoară!

(Sursă imagine: Kids Club)

Copiii, dragii de ei :)

brother-and-sister-687x1030La magazin, mama a primit restul și, din neatenție, câțiva bănuți i-au căzut pe jos. I-a spus fiului ei:
– Iepurașule, ia bănuții de pe jos, te rog.
Un bărbat, care se afla în apropiere, a ridicat banii și i-a dat femeii, spunând:
– Ei bine, nu sunt chiar un iepuraș…
Băiețelul, indignat, s-a răstit la bărbat:
– Și atunci, de ce ai luat banii?

Dimineața, mama se grăbea spre stația de autobuz, ducându-și fiul de 3 ani în brațe.
– Mami, de ce…
– Ionuț, nu acum, mi-e greu să te duc în brațe și să vorbesc în același timp.
– Mami, dar de ce…
– Ionuț, te rog! Ne vom urca în autobuz și mă vei întreba ce-ți poftește inima.
– Mami, de ce nu m-ai încălțat?

Casiana s-a trezit devreme și s-a dus la mama să o îmbrătișeze:
– Mămica, ești frumoasă!
Mama a murmurat:
– Mmmm… lasă-mă, sunt adormită!
Casiana i-a răspuns:
– Ești frumoasa adormită!

La grădiniță, Tudor a văzut un domn cu chelie și a strigat în gura mare către mama sa:
– Mami, uite, nenea e desculț în cap!

Afară era vreme urâtă, ploua. Fetița se uita pe geam și i-a spus mamei:
– Tu nu ești ca mama cea vitregă din poveste, care o trimite pe fiica ei afară în ploaie. Nu mă duc azi la grădiniță, așa-i?

(Sursă imagine: Pinterest)

Copiii spun lucruri trăznite, dar adevărate

copiiispunlucruritraznite-1504096181De ce circulă sângele în corp?
Sângele umblă prin corp ca să îi prindă pe microbi și să îi înece.

La ce folosesc sprâncenele?
Sprâncenele folosesc ca să țină fruntea sus, să nu vină fruntea pe ochi.

De ce ne spălăm cu săpun?
Noi ne spălăm ca să dăm săpun în ochi la microbi.

Ce sunt amprentele?
Amprentele apar când punem mâna pe o clanță și ne rămân degetele acolo și le găsește poliția.

Ce este sufletul?
Suflet e când îți pune mama prăjituri pe farfurie și îi lași prăjituri și lu’ ăla mic.

Ce este tristețea?
Tristețe este când un om vine la altul și bea mult.

De ce se pun potcoave la cai?
La cal se pun potcoave ca să nu cadă calul pe spate, atunci când pune frână calul se înțepenește în potcoave.

Ce înseamnă cuvântul „modern”?
Modern e când vezi ceva frumos și e scump și n-ai bani.

Cum se face parfumul?
Parfumul se face din apă, dop și din parfum.

Cum se înțeleg păsările sau animalele între ele, dacă noi, oamenii, vorbim și de multe ori nu ne înțelegem?
Păsările sau animalele vin unele lângă altele și vorbesc în șoaptă și nouă ne spun numai „miau”.

Ce este timpul?
Timpul este o vreme care trece tot timpul.

Ce sunt buruienile?
Buruienile sunt niște plante folositoare doar lor.

Ce este acela un secret?
Secret este când nu trebuie să știe poliția.

Ce este zâmbetul?
A zâmbi înseamnă să râzi parcă în gândul tău.
A zâmbi este când niște oameni râd cu gura închisă, ca să nu deranjeze oamenii de la bloc.

La ce folosește steagul?
Steagul folosește ca atunci când veneau turcii peste noi, ei nu știau pe ce țară veneau și atunci noi le arătam steagul și după aia ei știau.

Ce aste acela un minister?
Minister înseamnă că te duci acolo să te răzbuni.

(Sursă imagine și text: Cuget Liber)

Chiar dacă e luni, trebuie să zâmbim

4-kids-smiling-istock_000012073096xlarge-300x200În felul acesta ne va merge mai bine toată săptămâna. 😉 Să luăm exemplu de la cei mici, care tot timpul au motive de bucurie, chiar din cele mai mărunte lucruri. Și să ne mai delectăm cu niște perle produse de mințile lor zglobii. 🙂

După ce medicul dentist i-a curățat dinții micului său pacient, de numai cinci ani, l-a însoțit pe micuț în sala de așteptare și l-a ajutat să deschidă ușa grea de stejar de la ieșire.
”E grea, nu-i așa?” a întrebat medicul.
”Da”, a răspuns copilul. ”E așa de grea ca să nu poată evada copiii, nu-i așa?”

Mama căuta telefonul fără fir și nu-l putea găsi nicicum. După câteva minute de căutare, fiica ei cea mai mică i-a spus:
”Mama, știi ce ar trebui să se inventeze? Un telefon care este legat de bază, ca să nu se poată pierde!”

Clasa a treia învăța despre genetică. Zâmbind larg, învățătoarea și-a arătat gropițele și i-a întrebat pe elevi:
”Ce trăsături credeți că le-am transmis copiilor mei?”
Un elev a răspuns prompt:
”Ridurile!”

(Sursă imagine: acnefoundation.org)

Zâmbiți, vă rog!

stomatologie-copii-brasovMicii noștri prieteni sunt pregătiți să ne descrețească din nou frunțile. 🙂

La școala duminicală, un copil a întrebat:
– Cât timp au stat Adam și Eva în rai?
Învățătoarea a răspuns:
– Nu știu, Biblia nu ne spune nimic despre acest aspect.
– Ba știu eu! s-a repezit alt copil. Până toamna!
– De unde știi? l-a întrebat învățătoarea.
– Păi atunci s-au copt merele!

Pastorul bisericii explica unei clase de băieți întâmplarea biblică despre Filip și famenul etiopian. Cum îi era obiceiul, povestirea s-a transformat într-o predică lungă. La sfârșit, pentru a verifica ce au înțeles copiii, pastorul a intrebat:
– Copii, de ce credeți voi că famenul etiopian a plecat la drum plin de bucurie?
A raspuns un băiețel mai șmecher:
– Pentru că Filip și-a terminat predica!

Micuțul Andrei a venit acasă de la școală cu un zâmbet mare pe față.
– Dragul meu, i-a spus mama, pari foarte fericit. Îți place la școală, nu-i așa?
– Ei, mama, i-a răspuns copilul. Să nu confundăm mersul la școală cu întorsul de la școală!

(Sursă imagine: marketingtcm.wordpress.com)

Mi-e somn… dar mă tratez :)

copii-razandNu ne-am mai amuzat de ceva timp cu cei micuți… și avem nevoie, mai ales acum, când iarna se luptă cu primăvara și somnul cu responsabilitățile. :))

Un trecător a observat pe cealaltă parte a străzii un copil care nu ajungea la sonerie, deși sărea și se chinuia. Omul a traversat și a sunat el la sonerie, după care s-a aplecat spre micuț:
– Și acum ce facem, puișor?
– Acum… fugiiiiiiiim!

La școală, doamna profesoară l-a întrebat pe George:
– Ce parte de vorbire este “ou”?
– Substantiv!
– Și ce număr?
– Singular!
– Și ce gen?
– Nu pot raspunde! a spus George.
– De ce?!
– Pentru că nu știu dacă din el va ieși un cocoș sau o găină!

O doamnă şi-a pierdut poşeta în agitaţia de la cumpărături. A fost găsită de către un băieţel cinstit, care i-a returnat-o.
Uitându-se în poşetă, ea a observat:
– Hmmm… când mi-am pierdut poşeta aveam o bancnotă de 20 de dolari. Acum am 20 bancnote de un dolar.
Băieţelul a răspuns repede:
– Aveţi dreptate, doamnă. Ultima data, când am găsit poşeta unei doamne, ea nu avea marunţiş pentru răsplată.

(Sursă imagine: robertantonescu.ro)

Ce spun copiii despre lucrurile sfinte

copil-1-600x450„Călugării și-au făcut meserie din rugat, pentru că ei au văzut că nu poate să existe meserie mai frumoasă decât să vorbești tot timpul cu Dumnezeu.” (9 ani)

„Călugării nu sunt așa de vorbăreți, pentru că, dacă Îl lasă pe Dumnezeu să le vorbească toată ziua, ei s-au obișnuit să tacă mult, ca să-L asculte – că nu pot să-L întrerupă tocmai pe Dumnezeu.” (8 ani)

„Biserica e sfântă și rămâne sfântă chiar dacă intră în ea mulți păcătoși, că biserica de aia e facută, ca păcătoșii care intră să-și facă acolo antene pentru Dumnezeu.” (12 ani)

„Dumnezeu se înțelege mai ușor cu copiii mici, că cei mici au suflet mai încăpător. La oamenii mari e o înghesuială de rele, că nici n-ai unde să stai.” (10 ani)

„Biserica nu iubește plăcerea, că plăcerea îți aduce să spui mereu că mai vrei, pe când mulțumirea îți aduce să spui că-ți ajunge.” (9 ani)

”Nu e bine să stai cu păcatul în tine, trebuie să fugi la spovedit, ca păcatul din tine să nu facă pui de păcați.” (10 ani)

„Postim ca să nu ne mai gândim numai la gusturi de mâncare și să ne mai gândim și la gustul de Dumnezeu.” (11 ani)

„Cei care nu-L găsesc pe Dumnezeu sunt cei care Îl caută din interes.” (12 ani)

„Milostivul e rar, că mila n-o găsești pe toate drumurile, deoarece ea trebuie cultivată.” (14 ani)

„Sfinții au aureola rotundă și nu pătrată, ca să nu facă vreun rău nici măcar din greșeală – că poate, cine știe, când se ridică la cer, să nu înțepe cu vreun colț o pasăre în zbor.” (13 ani)

„Oamenii care cred în Dumnezeu se dezvoltă mai repede decât ceilalți oameni, pentru că ei ajung să-și dezvolte esențialul.” (15 ani)

”Ne dăm seama că Dumnezeu îi iubește pe toți oamenii la fel, că dacă te desparți de El și mai târziu te întorci la El, nu ține supărare și te ajută la fel ca și pe cei care au fost tot timpul cu El.” (11 ani)

„Inima bate, bate până se stinge, că inima este ca lumânarea și dacă tu crezi în Dumnezeu, El ți-o aprinde din nou in Cer.” (9 ani)

(Sursă text: Miriam Turism
Sursă imagine: Gânduri din Ierusalim)