Leapșă despre… cărți

so-many-books-so-little-time-aqua-greenAm primit o leapșă de la două fete drăguțe și cuminți: Lavinia și M. 🙂 Le mulțumesc frumos că s-au gândit la mine și cu ocazia asta poate primesc o motivație să mai citesc și eu, că am cam lăsat cititul în favoarea altor ocupații…

Preferi cititul în pat sau în alt loc?
De obicei citesc șezând pe scaunul meu preferat: la început locul lui a fost într-o mașină, dar un domn foarte priceput l-a transformat în scaun de birou.

Gustări dulci sau gustări sărate?
Nu obișnuiesc să mănânc atunci când citesc, dar dacă ar fi să aleg, cu siguranță gustări dulci!

Trilogii sau serii alcătuite din mai multe volume? 
Indiferent. Am rezistat până la capăt cu ”Cronicile din Narnia” care au 7 volume. Deci se poate și așa, dacă povestea este captivantă. 🙂

Narațiune la persoana I sau la persoana a III-a ?
Nu cred că am preferințe nici aici, pe mine mă interesează acțiunea și nu cine o povestește.

Citire în cursul nopții sau în cursul dimineții?
Nici, nici. Seara e cel mai potrivit moment al zilei pentru citit.

Librărie sau bibliotecă?
Nu am mai fost de mult la bibliotecă… dar librăriile mă atrag, nu atât de mult pentru cărți cât pentru toate nimicurile pe care le au de vânzare. 🙂

Cărți care îți provoacă râsul sau cărți care te fac să plângi?
Aș zice cărți care mă țin cu sufletul la gură, indiferent de alte reacții provocate.

Copertă albă sau copertă neagră?
Coperta neagră mi se pare că dă o notă de eleganță cărții.

Roman psihologic sau roman de acțiune?
Acțiunea câștigă întotdeauna! 🙂

Și acuma… și acuma… trebuie să dau mai departe leapșa la 5 persoane! Ia să vedem, care or fi cititorii pasionați din lista mea? 🙂

Izabela
Alina Petruța
Lilly Poot
Roxana
Lacrimaroua

V-am nimerit oare? 🙂 Dacă doriți să răspundeți, m-aș bucura, iar dacă nu vă sunt pe plac astfel de provocări, nu e nicio problemă. Dacă mai dorește și altcineva să preia leapșa, e binevenit!

(Sursă imagine: Cut It Out)

Oare ne pasă cu adevărat?

singuratateDe multe ori m-am simțit o străină printre oameni, de parcă aș fi picat pe pământ de pe altă planetă. Priveam la ceilalți și toți își vedeau înainte de viața lor, numai eu nu-mi găseam locul nicicum. Oamenii din jurul meu păreau fericiți… păreau, dar numai ei știau ce era în sufletul lor. Cine știe câți se mai simțeau pe dinafară… Oare nu are fiecare om, la un moment dat în viață, parte de sentimentele acestea de înstrăinare? Dar cine recunoaște asta? Mai degrabă oamenii caută să le ascundă undeva în adâncul sufletului și se străduiesc să păstreze aparențele unei vieți normale, ba chiar împlinite.

Dacă așa stau lucrurile, nu suntem cu toții niște prefăcuți? Când ne întreabă cineva ce mai facem, automat răspundem: ”Bine!” Dar numai noi știm cât de bine facem de fapt. Unii prieteni m-au sfătuit să spun întotdeauna că sunt bine și așa voi fi! O mostră de gândire pozitivă, cum ar veni… Dar oare nu pot să fiu sinceră și recunosc când nu îmi merge chiar așa de bine, când am vreo problemă sau când nu mă simt în apele mele? Ori pe oameni nu îi interesează cu adevărat ce faci, doar încearcă să fie politicoși și răsuflă ușurați când aud inevitabilul: ”Bine”, semn că și-au făcut datoria socială. Oare nici pe prietenii noștri nu îi interesează cu adevărat cum suntem, și ei așteaptă doar un ”Bine” drept răspuns? Le-o fi prea greu cu ale lor ca să mai asculte și poverile altora?

Dar eu, oare ce răspuns aștept când întreb pe cineva cum îi mai merge? Cred că depinde de persoană, de cât de apropiată sunt de ea, sau poate chiar de starea mea din acel moment… poate chiar nu sunt dispusă să ascult pe cineva plângându-și neajunsurile. Dar revenind la sentimentele de inadaptare… poate comunicarea mai bună cu cei din jurul meu, dorința de a asculta și a ajuta – chiar și numai cu o vorbă bună – ar fi de folos ca să mă simt un om normal printre oameni. Ce-ar fi să fac un experiment, atunci când mă simt singură, să încerc să îndulcesc viața cuiva?

(Sursă imagine: Dr. Lill’s Blog)

Suntem potențiale diamante

Ca o continuare a articolului de ieri… Dumnezeu mă încurajează nu numai prin Cuvântul Său, Biblia, dar și prin melodii care au un ecou deosebit în sufletul meu. Zilele trecute mă gândeam la unele neajunsuri și mă întrebam: oare toată viața voi avea de ”tras”, oare va veni vreodată momentul acela în care să pot zice: totul e nemaipomenit de bine în viața mea?

Și deodată, mi-a venit în minte un refren și am început să îl fredonez:
“He’s making diamonds, diamonds
He’s making diamonds out of me!”

Aproape imediat mi-au revenit încrederea în Dumnezeu și buna dispoziție. Cu adevărat, El vrea să facă un diamant din mine și, cu cât mai mare va fi presiunea aplicată, cu atât valoarea acestui diamant va crește! Vă invit călduros și pe voi, cei care citiți aceste cuvinte, să ascultați cântecul ”cu pricina” și să vă lăsați încurajați de versurile lui. 🙂

Un zâmbet înseninează ziua

Fetita zambindDeja a trecut o săptămână de vreme rece și ploioasă… oare o fi venit toamna înainte de vreme? Parcă am și uitat cum sufeream din greu în zilele de caniculă. 🙂 Lasă că sunt bune și răcoarea și ploaia la ceva!

E timpul să-mi mai răsfoiesc agenda înțesată cu mostre de înțelepciune a oamenilor în miniatură de pe lângă noi și să mai fac rost de ceva zâmbete. 🙂

O fetiță îmbrăcată cu rochița ei cea mai frumoasă se grăbea cât putea de tare ca să ajungă la școala duminicală. În timp ce alerga, se ruga:
– Doamne bun, Te rog, ajută-mă să nu întârzii la școala duminicală! Te rog, Doamne, ajută-mă să ajung la timp!
La un moment dat, s-a împiedicat și a căzut, murdărindu-și rochița. S-a ridicat, și-a scuturat cât a putut de bine rochița și a început din nou să alerge, rugându-se:
– Doamne bun, ajută-mă să nu întârzii la școala duminicală! Dar Te rog, nu mă împinge prea tare, ca să nu mai cad!

Cristi i-a arătat tatălui său ultimul lui desen.
– Bine, Cristi, dar copacul acesta nu prea arată ca unul adevărat. E prea lung, prea întortochiat… Vino să vezi cum arată un copac!
– Lasă, tati, ideea contează!

David a întrebat-o pe mama lui de unde vine ploaia.
– De la Dumnezeu, David! El ne dă ploaia, a răspuns mama.
După un timp, ploaia s-a oprit și David a fugit într-un suflet la mama lui.
– Mami, mami, afară nu mai plouă! Oare de ce? Nu mai are Dumnezeu apă?

(Sursă imagine: Parohia Conțești)

A doua leapșă :)

Liebster AwardVăd că circulă în ultima vreme prin blogosferă o leapșă numită ”Liebster Award” care mi se pare interesantă și provocatoare, mai ales că nu trebuie doar să răspunzi la niște întrebări, ci regulile spun să formulezi și tu un set de întrebări pentru cei care vor prelua leapșa de la tine. Eu nu sunt de mult timp pe aici, nu mă prea cunoaște lumea, cert e că nu m-a nominalizat nimeni… Dar nu-i nimic, cum sunt eu fată descurcăreață și mare amatoare de lepșe, am găsit o domnișoară binevoitoare, pe nume Giorgiana Mihăescu, care a preluat această leapșă și care invită orice doritor să ia ”ștafeta” și să o dea mai departe. Cum să refuz o asemenea invitație? 🙂

Așa că, iată-mă, încep cu începutul, adică răspunsurile mele la întrebările Giorgianei:

1. De unde dorința de a avea un blog și de cât timp scrii?
Totul a început cu blogul unui prieten, pe care l-am urmărit cu mare interes (din păcate acum nu mai este activ pe blog, are alte priorități). Și cum aveam de mult timp obiceiul să-mi notez gândurile, treptat s-a născut dorința de a le împărtăși… și uite așa, ieri am împlinit 4 luni de când scriu ”gânduri de primăvară”.

2. Care este articolul în care ți-ai pus sufletul pe masă?
În cele mai multe articole ”mi-am pus sufletul pe masă”, dar dacă e vorba să aleg, atunci mă decid pentru articolul ”Frumusețe prin suferință”.

3. Cât crezi că o să dureze pasiunea pentru scris?
Mi-a plăcut să scriu de când am învățat primele litere, așa că cred și sper că pasiunea pentru scris va dura toată viața. Mă și văd la pensie, când voi avea suficient timp să deapăn amintiri și să dau sfaturi… poate tot pe acest blog, poate folosind alte metode… cine știe câte opțiuni voi avea atunci la dispoziție?

4. Preferi o carte, un film sau o ieșire în natură?
Depinde de starea de spirit. 🙂 Acum, având în vedere că e foarte cald afară și sunt destul de obosită, un film ar fi binevenit.

5. Cum te vezi peste 10 ani?
O mică regină a unui cămin plin de dragoste. 🙂

6. Descrie-ți în 3 cuvinte cel mai bun prieten din copilărie.
În cazul meu, cea mai bună prietenă din copilărie: sensibilă, frumoasă și visătoare.

7. Crezi că banii aduc fericirea?
Nu. Credința în Dumnezeu, afecțiunea oamenilor iubiți, trăirea cu un scop bine definit cred că sunt esențiale pentru fericire.

8. Care este locul tău de suflet și ce amintiri te leagă de el?
Locul meu de suflet e cu siguranță casa părintească, cu amintirile legate de tata, care acum nu mai este printre noi, și de mama și surorile mele, care sunt departe de mine.

9. De ce ai îndemna oamenii să-și facă un blog?
Ca să împărtășească altora gânduri valoroase, ca să-și dezvolte talentul și, de ce nu, ca să-și facă noi prieteni.

10. Ai avut vreodata un jurnal?
Da, chiar mai multe!

Și întrebarea cu numărul 11… se pare că nu mai este, dar nu-i nimic, că oricum mi-au dat mult de gândit cele 10 întrebări. Iar acum, urmează partea care îmi va da cel mai mult de gândit: formularea altor întrebări. Ia să vedem ce voi reuși…

1. Cine este modelul tău de viață?
2. Care este forma ta preferată de artă și de ce?
3. Cum ar fi locul tău de muncă ideal?
4. Care este cea mai mare bucurie pe care ți-a adus-o blogul tău?
5. Vacanță la mare, la munte sau vizitând noi orașe?
6. Ce rol are muzica în viața ta?
7. Îți amintești vreo carte citită care te-a marcat puternic?
8. La cine apelezi prima dată când ai nevoie de ajutor?
9. Poezie sau proză?
10. Dacă crezi în Dumnezeu, îți place să vorbești despre credința ta sau preferi să o păstrezi privată?
11. Care crezi că ar fi primul cuvânt care le-ar veni în minte prietenilor tăi cu privire la tine?

Am parcurs cu bine și a doua etapă, mai am una: nominalizarea. M-am gândit eu așa care fi persoanele dispuse să preia această leapșă și am alcătuit următoarea listă. Dar asta nu obligă pe nimeni. M-aș bucura să vă citesc răspunsurile, dar dacă vi se pare totul prea dificil, nu aveți timp, sau cine știe ce alte motive ați avea, nu e nicio problemă! De asemenea, dacă mai sunt alți doritori, îi invit, cu dragă inimă, să răspundă la întrebările mele – sper că nu sunt grele! 🙂

Deci, să vedem lista:

1. Nicole
2. Dorothea
3. Maria Lavinia
4. Rica Mihai
5. Roxana
6. Lacrimaroua
7. Diana Radu
8. ElsBells
9. O mamă curioasă
10. Giulia
11. Fata veselă

Și acestea fiind spuse, adică scrise… am încheiat articolul care cred că mi-a luat cel mai mult timp dintre toate până acum, dar mi-a făcut o mare plăcere să îl scriu. Pe data viitoare! 🙂