Citate favorite

20170409_162922Pentru astăzi, în cadrul serialului găzduit de către doamna Zinnaida, am pregătit ultimul episod de citate din cartea ”Cu Dumnezeu în subterană” de Richard Wurmbrand. Cu greu cred că voi mai găsi o carte care să o egaleze pe aceasta! 🙂

Mama, îmbrăcată în uniforma închisorii, era murdară și slabă. Ea mai mult plângea, iar eu trebuia să strig ca să mă fac auzit. Mi-a zis:
”Mihai, crede în Isus și nu te abate de la credință!”
Iar eu i-am răspuns:
”Mamă, dacă tu poți să-ți mai păstrezi credința într-un loc ca ăsta, atunci trebuie să mi-o păstrez și eu.”

Un fiu de doctor vrea să ajungă doctor; un fiu de compozitor vrea să ajungă muzician; un fiu de pictor – artist, și așa mai departe. Dacă crezi că ai fost creat de Dumnezeu, atunci vei încerca să ajungi asemenea Lui. Dacă preferi să crezi că te tragi dintr-un trib de maimuțe, ești în primejdie să devii un maimuțoi.

M-am rugat:
”Doamne, dacă știi că sunt închiși oameni pe care-i pot ajuta, suflete pe care le pot aduce la mântuire, trimite-mă înapoi în închisoare. O voi îndura bucuros.”
Sabina a ezitat puțin, apoi a spus:
”Amin!”
Era bucuroasă. Privind-o, mă întrebam dacă nu cumva imaginea Maicii Domnului stând îndurerată la piciorul crucii nu-i greșită. Nu era oare și ea bucuroasă că Fiul ei moare pentru a mântui lumea?

”Frate Wurmbrand, eu cunosc o singură tristețe: aceea de a nu fi sfânt.”
Rostite dintr-un amvon, acestea ar fi fost doar niște vorbe frumoase; în celula aceea oribilă, după bătaia cumplită ce primisem, ele exprimau înălțime de spirit.

A vorbi din punct de vedere personal este primul pas către credință, deoarece personalitatea este cel mai mare dar făcut de Dumnezeu omului, singurul lucru care rămâne, pe când trupul se schimbă. Atomii de oxigen și hidrogen din trupul meu sunt identici cu ai altora. Temperatura trupului meu poate fi măsurată cu același termometru ca și a dumneavoastră. Toate procesele biologice sunt similare la toți oamenii. Dar gândurile, sentimentele, voința mea sunt numai ale mele. Energia fizică este ca o țandără ce nu poartă niciun semn distinctiv. Energia spirituală este ca o monedă ce are înscris pe ea chipul unui rege. Atunci de ce ar trebui să împărtășească soarta trupului?

Dacă Dumnezeu ne-ar fi creat numai pentru viața aceasta, ne-ar fi făcut bătrâni și înțelepți la început, apoi tineri și viguroși. Pare lipsit de sens să adunăm cunoștințe și înțelepciune pentru a le duce în mormânt. Luther compară viața noastră pe pământ cu viața unui copil nenăscut: el spune că, dacă embrionul ar putea raționa în pântecele mamei, s-ar întreba de ce i-au crescut mâini și picioare și ar ajunge cu siguranță la concluzia că trebuie să urmeze o altă lume în care să se joace, să alerge și să lucreze. Suntem la fel cu embrionul care se pregătește pentru o nouă stare.

Sunt un țăran simplu, dar cred că Isus a înviat, pentru că văd cum revine natura la viață în fiecare an. Când pământul e acoperit de zăpadă, nici nu-ți vine să crezi că ogoarele vor fi împânzite de semănături primăvara. Dar copacii înmuguresc, aerul se încălzește și iarba înverzește. Dacă natura reînvie, poate reînvia și Isus.

Ceea ce este important este respectarea Sfintei Scripturi ca unică lege și mântuirea prin credința în Isus. Numele și formele nu contează.

”Cu toate că sunt în închisoare, eu sunt liber. Isus m-a eliberat de vinovăția mea, de întunericul din cugetul meu. Pot fi recunoscător evenimentelor de la 23 August că m-au eliberat de fascism, dar pentru cealaltă eliberare, de ceea ce este trecător, de moarte, Îi mulțumesc lui Isus.”
Comandantul a sărit în picioare:
”Prostia asta să i-o spui lui Gagarin! El a fost sus în spațiu, dar n-a văzut nici urmă de Dumnezeu.”
Eu am răspuns că, dacă o furnică s-ar plimba în jurul tălpii pantofului meu, ar putea spune că n-a văzut nici urmă de Wurmbrand.

În spatele tuturor stă o ființă nevăzută: Isus Hristos, care ne-a ținut în credință și ne-a dat forța de a birui.

E grea așteptarea

Viața noastră e o sumă de așteptări. Când suntem copii așteptăm să creștem mari, când suntem tineri așteptăm să terminăm școala și să ne căsătorim, apoi așteptăm să ne crească copiii, așteptăm să ieșim la pensie… și tot așa. Dar în cursul acestui proces, deseori uităm să trăim, uităm că ziua de astăzi va fi ziua de ieri pe care mâine vom regreta că am pierdut-o fără nici un folos.

AșteptareÎn ultima vreme, parcă viața mea bate pasul pe loc. Aștept ca Dumnezeu să îmi răspundă la rugăciuni și să îmi împlinească dorințele ascunse ale inimii – pentru care eu nu pot face nimic ca să le materializez. Cine nu a cunoscut nesiguranța așteptării? Ai vrea să faci ceva, ca ceea ce îți dorești și aștepți să se întâmple în viața ta, dar parcă ești legat de mâini și de picioare. Și atunci rămâi ”cu ochii în zare”, sperând, în ciuda aparențelor, că viața ta o va lua pe făgașul cel bun. Sau mai bine, îți îndrepți ochii în sus și ceri ajutor de la Dumnezeu, care Își iubește copiii și este întotdeauna binevoitor față de ei. Dar tocmai dragostea Lui Îl oprește uneori să ne îndeplinească cererile, pentru că ceea ce dorim nu este spre binele nostru, și noi, în ignoranța noastră, nu realizăm acest fapt.

Dar oare, nu ar fi mai bine să ne trăim viața din plin, așa cum este, chiar dacă nu sunt toate cum le dorim, și să Îl lăsăm pe Dumnezeu să se ocupe de detalii? Nu zic că nu trebuie să avem așteptări mari pentru viața noastră și visuri mărețe, dar până ce acestea nu s-au împlinit, oare nu putem trăi cu adevărat? Și nu este mai mare bucuria când primim ceva pentru care am muncit și am așteptat, poate ani în șir, decât atunci când obținem acel ceva foarte ușor? Poate și așteptarea ne modelează într-un chip necunoscut de noi; poate dacă am primi tot ce dorim și cât de repede ne dorim, am fi niște oameni egoiști, nerăbdători și fără pic de noblețe sufletească.

Îmi doresc să învăț a trăi fără să mai aștept pasivă, chiar dacă dorințele și visurile neîmplinite s-au adunat grămadă! Pe acestea vreau să le pun pe locul doi, iar în prim plan să fie mereu prezentul, ziua de azi, cum pot să o trăiesc mai bine, să mă bucur de tot ce îmi oferă și să fiu de folos celor din jurul meu!

(Sursă imagine: Google)